Cea mai frumoasa parte

De ce nu mai visez nebuneste? Sau nu-mi mai amintesc ce visez? Nu cred ca doua-trei Xanax-uri (in total) pot anula toata imaginatia subconstientului unui alde mine si nici ca hotararea de a ma invartosa spiritual are legatura cu aceste pierderi.
Ca sa intelegeti, updatez :
De o luna intreaga sunt, pentru prima data dupa 10 ani, in absoluta deplinatate a facultatilor mintale (atatea cate am). Anumite situatii limita petrecute recent au avut efectul unor grenade cu cuiul scos bagate direct in gura si lasate sa explodeze. In loc sa faca asta, au implodat si mi-au readunat creierii de pe unde pluteau de mult timp incoace, deschizand ochi, constiinta, schitand planuri de viitor si rastalmacind principii insusite gresit si urmate si mai gresit, in vesnica neincredere si necunostinta de cauza. M-am trezit, cum s-ar spune, la o realitate imediata destul de usor de acceptat, putin dureroasa si cu emotii pentru ce se mai poate si nu indrepta. Sunt exagerat de treaz, de rezervat, de calculat si de dornic de imbunatatire drastica a tot ce-i schimbabil in mine si deocamdata-mi prieste exemplar. Am, ca si voi, un singur cer deasupra capului, si-i cer cerului meu si-al vostru sa ne poarte de grija, fiecaruia dupa nevoi.
Un singur lucru ma intristeaza si obliga la reactie : nu mai visez interesant si fara asta dorm degeaba. Nu visez, nu scriu, functionez la relanti..pana imi gasesc echilibrul si mijlocul in toate, cel dupa care tanjesc. Ma concentrez pe (in sfarsit) lamuritele-mi sentimente, pe trairile ce insotesc cele mai marunte intamplari zilnice, ma analizez, ma surprind reactionand diferit de pana acum, ma privesc in oglinda, ma plac in cu totul alte moduri, ma invat si ma verific. Uit sa mai visez pentru ca-s treaz mereu.
Cand se vor linisti toate, imi voi aminti de lumea paralela de care mi-e dor dar care ma va astepta sa-mi gasesc fericirea.
Si fericirea e (oare?) la o aruncatura de inel distanta.

Cu dor de vise si credinta-n piept: "nu vrei, totusi, o fata si un baiat?"

Tricoul

Nu beau cafea de obicei, dar uneori mi-e dor de ea prin tine.
Acum m-as lega strans de o cafea cu lapte insa nu stiu sa o prepar.
Imi voi aprinde tigara si voi face o cafea intiatica, brun-roscata, sa nu fie tare. Lapte de la tara nu mai am. Dar voi turna piesa asta-n ceasca.