Tu Lluvia

Pacat.
Mergem inainte...poate odata si odata ne oprim de tot intr-un mod exemplar.
Muzica e mereu aici.

Tu Lluvia - Francisco & Rosana Curiel (Sexo por compasion OST)

Drama

Spicuim din ce mai pregateste RAVA pentru albumul nou :

Drama (celor care nu plang niciodata)


Ma vad fara tine fara noi in ultima zi din viata mea in ultima zi
Adulmec flamand gura ta pacatoasa cu iz de mireasa bolnava, pacatos de frumoasa
Right round baby right round like a devil baby right round baby round round like the devil baby
Spune ceva
Din toate zarile marile gandului tau vreau sa-ti scuturi viata toata roata peste umarul meu


Ma tine timpul salbatic atat de dramatic in paradoxul anost dintre ce este si-as fi vrut sa fi fost
Dorm linistit in patul sub care tu plantezi dinamita grea cu ranjet larg de catea
Joaca frivola in limba mongola cu accente primare si explozii bizare pentr-un strop de culoare
Du-te departe si fii doar frumoasa, ca o Cenusareasa, niciodata alba, niciodata mireasa

E o lume nebuna , o viata comuna, iti dau de stire : nu exista iubire!
Ne-ntalnim robotic intr-un vis erotic, falsa fericire falsa falsa, nu exista iubire!

Supergirl

Nu fi doar frumoasa!...
Diamantele neprelucrate sunt pietre ca toate pietrele si oamenii le calca in picioare pentru ca nu le recunosc.
Cred ca vei avea un destin banal si nu vei straluci. Dar, desigur, asta e o alta poveste.
Iti sarut buza de sus care o acopera pe cea de jos. Suav multicolor...



And then she'd say, it's Ok, I got lost on the way
but I'm a supergirl, and supergirls don't cry.
And then she'd say, it's alright, I got home late last night,
but I'm a supergirl, and supergirls just fly.

Little drop of poison

Scriu cu aceeasi grimasa de scarba cu care am iesit din casa de pe strada Stejar acum un an si ceva. Simt aceeasi greata, amplificata mereu si mereu, fata de ea si fata de toate celelalte, fiecare urata cu draci in frumusetea ei geniala, fiecare doar o picatura de parfum intr-un butoi cu apa de ploaie. Ma lipsesc de farmecele voastre ale tuturor celor cu care m-am oblojit in toata vremea asta, pentru ca mangaierea voastra e falsa de la un capat la altul al obrazului si vorba va e goala de sus pana jos si mai departe. Orice zambet primit cere vieti de zambete inapoi, orice noapte lunga cheama ani buni intru rasplata, nimic nu e lipsit de importanta si lipsit de pret, nimic fara urmari, caderi si scarba. Probabil pentru ca am mancat mult la cina, pentru ca visez mereu cum v-o trageti cu scursuri sau pentru ca tocmai am dat pauza filmului "Mala Moskwa" cand e aproape de sfarsit, senzatia de voma e acum aici sa stea, undeva intre faringe si esofag, intre mine si voi, bucati de carne fara importanta, banale ale nimanui fapturi, femei intre oameni, nimicuri adorate, va urasc.
Maine o sa va iubesc din nou. In definitiv, suntem toti o apa si-un pamant.

Tom Waits - Little drop of poison


I like my town with a little drop of poison
Nobody knows they're lining up to go insane
I'm all alone, I smoke my friends down to the filter
But I feel much cleaner after it rains

She left in the fall, that's her picture on the wall
She always had that little drop of poison
She left in the fall, that's her picture on the wall
She always had that little drop of poison

Did the devil make the world while god was sleeping
Someone said you'll never get a wish from a bone
Another wrong good-bye and a hundred sailors
That deep blue sky is my home

She left in the fall, that's her picture on the wall
She always had that little drop of poison
She left in the fall, that's her picture on the wall
She always had that little drop of poison

A rat always knows when he's in with weasels
Here you lose a little every day
I remember when a million was a million
They all have ways to make you pay
They all have ways to make you pay

Ambicion Eterna

Era amiaza, soarele se topea in apa marii si marea se infrigura de caldura, cand, coborand printre nenumaratele casute albe sculptate in tarmul de marmura, casute-jucarii aidoma celor in care locuiesc sirenele, ajuseram la intrarea intr-o pestera larga, cu tavan boltit, goala si limpede in linistea ei milenara, in care nu se gasea decat o masa, tot din marmura, zidita sau crescuta de-a dreptul in mijlocul salii, ca un altar stalagmitic neatins vreodata. Asteptaram un timp nedefinit ca fluxul sa inunde totul, stiind ca singura sa navalire in pestera va fi deajuns sa lase in urma pestele magic dupa care venisem pana acolo, in inima singuratatii de ape.
In clipa urmatoare, pe masa alba, acum crescuta din corali, se zbatea pestele, mai colorat si mai stralucitor decat tot ce vazusem sau inchipuisem vreodata, o infinitate de solzi metalizati, portocalii si galbeni, rosii, roz si din nou portocalii, pestele de aur, mai mare decat am fi crezut, mai incarcat de vraja si serenitate decat oceanul insusi, din care se nascuse pentru a-l visa in culorile paunilor si ale musonului amazonian. Aveam sub lama cutitului insusi ingredientul principal al supei primordiale din care era evident ca pornise totul, samburele oceanului si al lumii intregi, cutia de vopseluri ce tine viu colorate curcubeele si zambetele omenirii, esenta adevarului, un nou si, de data asta, final profet al ordinii cosmice, sufletul universului era pestele acela stralucitor pe care ne pregateam sa-l sacrificam, caci pentru asta veniram acolo. Sub lama cutitului ordinar deschisem o banala anatomie de peste, semanand tot mai mult cu o broasca, incoronata caraghios si care grohaia pestrit in ecoul pesterii subacvatice.
In clipa urmatoare eram intr-o cafenea din Bucuresti, rememorand in patru clipele banale in care spintecasem ceea ce ar fi trebuit sa fie sfarsitul lumii prin atotcunoastere.
Lumea insa nu se sfarsise si atotcunoasterea statea bine la locul-i de neatins, indecisa daca pedeapsa trebuie sa ne ajunga imediat sau dupa moarte.

Singura si marea fericire de care mai sunt capabil dupa astfel de nopti e aceea ca visele colorate sunt aici cu mine si-mi confirma ca felul sobru in care pot sa-mi alimentez imaginatia este unul real si care, iata, functioneaza.

Lupoaica a parasit adapostul de vara pentru a urla la luna de pe nesfarsitele scene ale teatrului absurdului.

Thievery Corporation - Ambicion eterna


Amor, no tengas miedo, amor
La vida es dura pero no es cruel
No creas todo lo que tú ves
Que sólo miedo quieren meter

Mi amor me dice qué debo hacer
Muchas preguntas sin responder
La vida nos pone pruebas
Yo sólo se...

Todo es producto de un ambición
Que nunca se saciará

Y si las cosas van mal
No pierdas nunca tu fé
Después de la tormenta viene la calma, tú ves

Detrás de esa oscuridad
Siempre hay una claridad,
Esa luz de esperanza que siempre está

No dejes que la intranquilidad
Te quite el sueno, tu libertad,

La vida tiene que continuar
Lo que pasará, sólo Él sabrá

Mi amor me dice cambia ese canal
Muchas tragedias he visto ya
Y la verdad no aparece
¿Dónde estará?

Todo es producto de un ambición
Que nunca se saciará

Y si las cosas van mal
No pierdas nunca tu fé
Después de la tormenta viene la calma, tú ves...

Detrás de esa oscuridad
Siempre hay una claridad,
Esa luz de esperanza que siempre está

Honey Honey

Am rezervat un avion mare si un drum lung pana nu departe. Singur, imi voi talmaci pacatele sub zidurile Cracoviei, in mijlocul toamnei poloneze.
Vreau sa ma stiu gol in fata mea, cu gandul nicaieri; renascut din vorba lui Nichita : "Pe crucea de carne, cānd lumea adoarme"...

Feist - Honey honey


Honey honey up in the trees
Fields of flowers deep in his dreams
Lead them out to sea by the east
Honey honey food for the bees

Honey honey out on the sea
In the doldrums thinking of me
Me on dry land thinking of he
Honey honey not next to me

Even if he wanted to
Even if he wanted to
Even if he wanted to
Do you think he'd come back
Would he come back

Oh no..

Honey honey out on the sea
In the doldrums waiting for me
Me in my boat searching for he
Honey honey food for the bees

Cafeaua de dimineata

Sunt norocos ca vremea cazand brusc cu 10 grade imi da o stare de bine si atat. Astept decorul tomnatic total - fug in Ipotesti pentru lac. Lake magic.
Am stat aproape toata luna august in Vama Veche. Am reusit sa ma si plictisesc in timpul asta si nu-mi spune ca e imposibil cand stii ca ne-am putea plictisi si-n rai de prea mult bine. Numai ca, tot conform regulilor nescrise ale existentei, cum te-ai intors in oras, te-a luat dor de mare - sila de gri instant. Gri instant la punga magica. Gri magic.
Vama de anul asta mi-a fost mult mai linistita, mai lunga si mai calda decat celelalte. Nu neaparat un lucru bun si sigur nu un lucru rau.
M-am reintegrat greu in citadin, mi-e greu sa muncesc, mi-e greata sa mananc sau sa dorm. Pierdere de timp. De aceea sunt flamand si obosit.
M-am surprins zilele trecute anulandu-mi aproape toate urmele megalomaniei publice internautice...atat de usor(!?) au disparut conturile de Facebook, Twitter, Hi5, MySpace si tot ce mai aveam in slujba frumsetii-mi de nerostit. Brusc mi s-a aplecat si am realizat cat de ieftin m-am oferit in ultimii ani tuturor, oricum si oricand. Vreau doar sa citesc.
La blogul asta nu simt nici o clipa sa renunt. E anexa la viata de o liniaritate bolnava a vremurilor. Orasul asta mic ma omoara si trebuie sa plec.
Cumpar carti si muzica intr-un ritm nebunesc. Citesc enorm, imi refac planurile de a vizita nordul inghetat, sunt acelasi. In liniste si fara dramatism. Imi lipsesc nespus prietenii de demult, imi lipsesc si atunci ma lipsesc de dorul lor citind.
Azi e sambata si e brumat.
Beau cafea! Inca o zi Bergman-Hesse-Ea.
Sunt acelasi. Sunt aici.