Pentru ca de voie de nevoie, realitatea ne cuprinde cu ambele brate cand ne surprinde surprinsi de absenta sa, mai coboram o zi de pe climaxurile balearice, trecem, nu fara tristete sincera peste evenimentul zilei, si ascultam ceva atat de frumos incat pleaca in fascicul divergent spre fiecare suflet ce se intreaba "why din you go like this?", straduindu-se sa-l inteleaga si sa-l aline.
Drumul spre luna lui Pluto e pavat cu intentii bune...
In ultimele zile mi-a variat mereu conturul. Au fost in mare parte nuante de verde fosforescent, apoi, destul de marcant, alb magnetic completat de linii negre. Mi-a facut capul un mic "8" in mare viteza, am trecut apoi prin triunghuri de scanare pe culoarul din spatele carora nu se intampla nimic spectaculos, asa ca m-am intors. Aici imi zambea Londra cu gura pana la urechi pentru ca nu ne vazusem de ceva timp, apoi fetei ii crescura coarnele si se facura mai aprinse la varf. Dupa 5 zile in schimbare de contur, ajung la concluzia ca nu aveam habar despre puterea muzicii, a crepusculului de vara si a prieteniei cu oameni fascinanti!
Incepand cu fontul blogului astuia pana la cele mai utopice idei despre cum ar trebui sa fie viata pe calea pozitivitatii, am o nevoie cronica si o dorinta apriga de alb. Casa in care ma gasesc e aproape alba, lumina ce ma scutura in permanenta aici e una perlata, suava si nedefinita intre nuantele de alb ale gandirii. Zambesc mai linistit si levitez mai usor pentru ca simt albul ochilor oamenilor buni ca pe un semn de iubire pura. Idealul suprem a devenit albul din "clockwork orange"-ul lui Kubrick cu tot cu lapte, fotolii, pantaloni si idei. Si daca cea mai frumoasa femeie din lume va fi, cu rochia sa extravaganta, singura pata rosie intre peretii albi de sticla ai apartamentului meu de deasupra New York-ului, voi insista atunci pe langa divinitate sa primeasca si aceasta imperfectiune ca prelungire a unui vis desavarsit ce trebuie si va fi urmat..
Pentru ca ti-a fost greu sa-mi ceri asta si pentru ca ti-ai calcat pe suflet indraznind s-o faci, voi incerca sa postez mai des...daruindu-ti, in ultima instanta ca de la om la om, putin din muzica ce ma iubeste in fiecare zi. Stilurile vor fi, desigur, atasate fluctuatiilor starilor mele de dispozitie...Deasemenea, cred ca ai observat o inclinatie si mai mare, sezoniera (sau nu), pentru muzica electronica, in speta trance, house, minimal, dnb si breakbeat; pe langa eternele chill-out-uri si trip-hopuri fara de care nu traiesc. M-am trezit acum cu mare chef de piesa ce urmeaza, proaspat traita cu prietenii pe dealurile Buciumului.
PS:Dragii mei, desi sunt in plina sesiune, m-a luat tare cu revelari de vise si trairi...I'm back in full throtlle!
In ultimul vis rascolitor, am fost impuscat cu scoici albe : cate una in fiecare din talpi si in fiecare palma. Mi le-am scos fara emotii si fara urmari...Cea din piciorul drept insa, mi-a lasat o rana intr-o forma perfecta de sex feminim...Fragila, calda, proaspata...sa o cos???
In talpa mea sta esenta fericirii : femeia si marea din ea.
Am avut acest vis colorat (primul care m-a marcat atat de mult) acum 2 sau 3 saptamani. Se facea ca ma aflu in Bora Bora si prin fata bungalowului in care locuiesc curge un rau lin...pe el pluteste un canoe cu doi bastinasi incredibil de frumosi care-mi zambesc a liniste. Padurea tropicala prin care trece raul este cel mai colorat lucru pe care l-am privit vreodata, pajisti de flori mov domina imaginea. Papagali imensi, soare puternic, miros de seva, apa calda...explodez! Totul se misca in reluare..
Visul asta mi-a umplut si mai mult existenta. Din noaptea in care el mi-a fost daruit, am reusit ca prin puterea mintii, a muzicii si a vocilor calde din jurul meu sa-l retraiesc de cateva ori. Mi-as dori sa va pot da ceva asemanator. Atata frumos te ravaseste..
