Andra, timpul care trece
Sunt genul de om care tine evidenta. Am facut intotdeauna liste si m-am tinut de ele. Ma tin de lucruri. Uite, chiar si faptul ca blogul asta are doi ani si ceva e o dovada ca ma tin de chestii.
Am facut intotdeauna liste : liste de bagaj (invatate de la tata pe vremea cand faceam turnee in Europa cu corul scolii), liste de cumparaturi (pe care chiar le face toata lumea), liste de colectii, colectii de liste, colectii pur si simplu : am strans timbre, bani vechi, surprize, castane, dopuri de sticla, rulmenti, pixuri, carti, bilete de film, bilete de intrare la muzeu, ziare, postere, teancuri de reviste (de la Mickey Mouse la Sunete), cantece compuse, cantece cantate, inregistrari ale cantecelor compuse si cantate, liste cu fetele care m-au sarutat, cu cele carora le am atins sanii, cu cele care mi s-au daruit, liste ordonate pe culori ale parului, pe marimi ale soldurilor, ale inimilor, albume foto si mai apoi foldere cu fotografiile fetelor respective, scrisori, panglici, mirosuri..Apoi am facut o pauza de la toate astea. Am inceput sa fac liste cu nume pentru copii, cu restaurante unde as fi vrut sa-mi petrec nunta, cu piese care sa-mi cante la inmormantare (apropo de asta, sa stiti si voi, principala trebuie sa fie Balada lui Ciprian Porumbescu), liste cu locuri de vizitat intr-o viata, cu filme vazute si de vazut, cu carti citite si de citit, liste cu prieteni, cu invitati la diferite petreceri, liste cu listele facute, ca sa nu le incurc.
De ce atata investitie in contabilitate? De ce atata nevoie de a aduna trairi, amintiri, realizari si rateuri? Daca le-as pune pe toate intr-un Excel as incarca cel mai mare hard existent la ora actuala pe piata. Si da, pierd la fel de mult timp rascolindu-le, amintindu-mi, parandu-mi rau sau bine, fiindu-mi dor sau sila, adunand si scazand, inmultind, impartind, selectand, imprastiind in cutii , rafturi, sertare, pungi, pungute, pungulite..Realizez acum ca as fi un foarte bun bibliotecar, statistician, dramuitor sau traficant de droguri, caci nimic nu se amesteca si nici nu se pierde din tot ce-mi trece prin viata.
Le adun pe toate si totusi de atatea ori imi spun ca trebuie sa fac un foc mare care sa arda sunete, chipuri, emotii, ani, ganduri, culori si goluri. Iata, chiar scrisul asta e alcatuit 80% din enumerari si liste. O statistica oarba asupra atator detalii neinsemnate separat. As fi mult mai liber daca as pastra doar consecintele trecerii prin toate fazele astea, pana la urma doar felul in care toate de mai sus m-au modelat conteaza. Insa mi se rupe inima sa ma gandesc ca daca, peste ani mi-ar fi dor de un anumit sarut, voi fi uitat cum o chema, cum arata, cate cantece ii corespund si unde i-am daruit castane coapte sau ni s-a scuturat zapada pe umeri.
Sunt legat aiurea de nimicuri si daca le-as arde m-as face scrum in urma lor.
imi zicea cineva ca suntem suma actiunilor noastre . dar la fel ca si tine , mi-ar parea rau sa instrainez amintirile palpabile . uneori mintea are tendinta sa stearga informatii de care ulterior ai vrea sa-ti amintesti cu nostalgie sau pe care ai vrea sa le impartasesti cu persoanele dragi P.S. oare sunt pe lista fetelor care ti-au sarutat buzele ? sau pe cea a celor ce ti-au scris biletele parfumate ? :)
ReplyDeletechiar azi vorbeam cu un prieten despre acea cutiuta in care pastram nimicuri si cand ne intreaba cineva ce-i acolo mai raspundem din cand in cand " cacaturi"
ReplyDeletehmm,am citit si am deschis "cutiuta cu amintiri"...ce frumos!ma simt foarte norocoasa ca am fost si sunt iubita!pentru asta zambesc...
ReplyDeleteAnonim 1 : daca m-ai sarutat esti pe lista cu asa ceva, daca mi ai scris parfumat esti pe lista cu asa ceva, daca le ai facut pe ambele esti peste tot si in sfarsit cred ca stiu cine esti:)
ReplyDeleteSunste(h), tu si commurile tale geniale, k doar esti geniala ce dracu.
Anonim 2 : ferice de tine si vreau si eu :)
Pentru că vrem să ne definim gusturile, pentru că vrem să dăm formă viselor, pentru că ne place să ştin unde ne putem regăsi. Nu sunt nimicuri.
ReplyDeleteCu cât strângi mai mult, cu atât descoperi că mai sunt multe părţi din tine care nu încap nicăieri.
am citit...
ReplyDeletesi nu te gandi ca nu as avea multe e spus...
ReplyDeletecrezi ca ai intuit bine ? :) si daca te-as ruga sa-mi dai un indiciu despre cum ma imaginezi tu ... ? :)
ReplyDeleteLucian cred ca intr-un final ti-ai gasit "doctorita" cu care te vei iubi cu patos in anonimat :))
ReplyDeleteimi place telenovela asta; mai mult pt asta vin pe blog, sa vad ce se mai intampla cu celebra anonima
frumos, frumos... indicii ceva?:))