Am ajuns intr-un film absurd, la marginea realitatii. Daca nu realitatea o fi cea din matrice, stiti voi despre ce vorbesc. Filmul n-are poveste ci e un slideshow de imagini tehnico-stiintifice halucinante. Ambulanta intreaba ceva, branula legata de perfuzor transmite un mesaj biochimic spre radiala cea mai proeminenta, paturile se misca pentru ca femeile din ele tremura din maduva oaselor...pe fundal massive attack..Valuri de frig si vesnica desprindere vestibulara de lucrurile palpabile din jur...imagini difuze si vise inspaimantatoare..Traiesc un experiment...e bucata lui terifianta. Cabluri in loc de par inregistreaza ceva cu ochii inchisi...stroboscoape tot mai amplificate in intensitate si viteza a stimularii...claustrofobia marilor mese de scanare si ritmurile haotice din timpul procesarii impulsurilor captate..film de Kubrick. film de Kubrick! Urmareste ciocanul si razi. Razi normal! Inchide ochii! Xanax 2-3 luni si o sa fie bine. Oricum, despre cine e vorba?
Noi traim intens. Noi suntem altfel. Cazuri speciale.
Sfarsitul e inca departe de aici. Si adevarul...dincolo de noi.
No comments:
Post a Comment