Teardrop (asculta-ma!)

M-am dus foarte departe cu trairile. Trei zile pline de imagini. O "calatorie" calda, un loc vechi si un vis ciudat.

Calatoria :
Intins cu obrajii in nisip, pe fundul marii. In pozitia de somn preferata a celor care stiu sa tina in brate, cu tone de apa acoperindu-ne ca cel mai usor satin, ea peste mine in exact aceeasi forma, urmarindu-mi conturul trupului cu trupul sau. Cu ochii deschisi, zambind plutitor pestilor albastri care-si fac de obicei traseul intre zambete si plancton, inchis pentru o secunda pe fundul marii, sub ea si apa care stie ca nu totul se spala. O spirala ca toate spiralele m-a adus inapoi.

Locul :
Un oras nu departe de aici. Casa din "Marile Sperante". Camere inalte si reci in toiul verii. In hol un perete de crucifixuri si o pisica cu blana lunga si trista. In baie aer romanic, testoase imaginare si melci de mare. In camera de zi o scara circulara ce nu duce nicaieri. Cineva i-a spus "stairway to heaven". Patul, suspendat sub tavan pe coloane din lemn vechi. Aerul insusi are undeva intre unu si doua secole. Semineul stins, locul pentru pianina si muzica lenesa. Acolo am dat ochilor ce trebuie sa vada...Filmele bune exista si in realitate. Cineva traieste intr-o casa diferita de ale noastre.

Visul :
Fata cu parul negru ca talpa iadului a decis ca trebuie sa incetam a ne intalni in asternut. Pentru ca deja copilul fericirii s-a pierdut; a iesit cu mainile impreunate in rugaciune, stand in genunchi inca legat prin cordon. In clipa urmatoare alergam haotic intr-o noapte mai intunecata decat toate noptile. A ramas privindu-ma pe fereastra cu un zambet amar, resemnata ca unii oameni nu sunt facuti sa dea viata.